Endometrioza: cauze, simptome, tratament

Ce este endometrioza?

Aproximativ 10% dintre femeile aflate la varsta reproductiva au endometrioza, dar chiar si asa, prevalenta reala nu este cunoscuta, pentru ca endometrioza necesita pentru diagnosticare o procedura numita laparoscopie. Endometrioza este observata la 12-32% dintre femeile care au suferit o interventie chirurgicala pentru dureri pelvine si pana la 50% dintre femeile care au suferit o interventie chirurgicala pentru infertilitate (2). Numele acestei afectiuni vine de la „endometru”, mucoasa care se afla in interiorul uterului. Endometrioza este o afectiune ginecologica comuna. In timpul ciclului menstrual, acest tesut se acumuleaza si este eliminat, daca nu apare o sarcina.

Tesutul care creste in afara uterului in endometrioza nu este acelasi cu tesutul endometrial, dar exista unele caracteristici comune ale acestora. Tesutul se poate dezvolta oriunde in organism, dar cel mai adesea afecteaza zona pelvina:

• ovarele;
• trompele uterine;
• tesuturile care sustin uterul; 
• zona exterioara uterului.

Acest tesut raspunde la modificarile hormonale ale ciclului menstrual prin dezvoltarea si descompunerea endometrului, ceea ce duce la sangerari in interiorul pelvisului. Acest lucru poate duce la inflamarea si cicatrizarea tesutului normal. 

Tesutul endometrial se poate dezvolta si in alte zone, inclusiv tractul digestiv, plamanii, inima, vezica urinara, vaginul (3). Organismul expulzeaza acest tip de tesut in timpul menstruatiei, dar tesutul care se formeaza ca urmare a endometriozei poate ramane in organism, ceea ce poate duce la inflamatie. Endometrioza poate afecta in mod semnificativ calitatea vietii. Poate fi vorba despre costul asistentei medicale, relatii, dificultatea de a mentine o viata sociala, infertilitate, stres, anxietate si chiar depresie.

Severitatea simptomelor endometriozei variaza de la persoana la persoana, unele femei putand chiar sa nu aiba simptome, in timp ce altele pot avea dureri severe sau probleme de fertilitate. Este important sa se acorde atentie acestor simptome si sa se consulte un specialist pentru un diagnostic corect si un tratament adecvat.

Cat de grava este endometrioza?

Endometrioza este o afectiune comuna care poate interfera cu viata de zi cu zi. Poate provoca dureri pe termen lung, intreruperi ale ciclului menstrual si probleme de fertilitate. Simptomele endometriozei sunt adesea controlabile cu tratament.

Cine poate face endometrioza?

Endometrioza este o afectiune care afecteaza cel mai frecvent persoanele cu varste cuprinse intre 25 si 40 de ani. De asemenea, se poate intampla si la persoanele mai tinere, in timpul adolescentei. Desi multe persoane gasesc ameliorare a simptomelor endometriozei dupa menopauza, aceasta poate provoca in continuare disconfort si durere.

Poti avea endometrioza si dupa menopauza?

Menopauza este o perioada de schimbari majore in corp. Un lucru care se intampla in timpul acestei tranzitii este o schimbare a nivelurilor de hormoni din corp, in special a estrogenului. Exista o legatura intre hormonii de reproducere si endometrioza. Dupa menopauza, odata cu scaderea nivelului de estrogen, leziunile de endometrioza scad adesea. Acest lucru poate insemna, de asemenea, ca nu mai ai simptome ale afectiunii sau ca acestea sunt mai putin intense decat inainte de menopauza.

Cu toate acestea, daca iei hormoni ca tratament pentru orice simptome pe care le ai in timpul menopauzei, endometrioza poate provoca in continuare simptome.

Cauzele endometriozei

Cauza exacta a endometriozei nu este cunoscuta, inca se mai fac cercetari in acest sens. Cauzele posibile cele mai importante sunt urmatoarele:

• menstruatia retrograda: in menstruatia retrograda, sangele menstrual care contine celule endometriale curge inapoi in trompele uterine si in cavitatea pelviana, in loc sa iasa din organism. Celulele endometriale se lipesc de peretii pelvini si de suprafata organelor pelvine si sangereaza pe parcursul fiecarui ciclu menstrual (1).
• transformarea celulelor peritoneale: din ceea ce se stie acum, sub influenta hormonilor sau a altor factori, celulele peritoneale se pot transforma in celule endometriale (1).
• transformarea celulelor embrionare: unii hormoni (estrogenul de pilda) pot transforma celulele embrionare (celulele care se afla in primele stadii de dezvoltare) in celule endometriale in timpul pubertatii (1). 
• transportul celulelor endometriale in alte zone ale corpului, prin intermediul vaselor de sange/limfa (1). 
• tulburarea sistemului imunitar: legat de sistemul imunitar, organismul poate sa nu recunoasca si sa distruga tesutul endometrial care creste in afara uterului (1).

Este important de menționat ca aceste cauze nu sunt definitive si ca motivele endometriozei pot fi rezultatul unei combinatii de factori. Studiile si cercetarile continua in acest domeniu pentru a intelege mai bine aceasta afectiune complexă si pentru a gasi modalitati eficiente de diagnostic si tratament.

Simptomele endometriozei

Simptomele endometriozei pot varia in intensitate si pot afecta diferite zone ale corpului. Simptomul principal al endometriozei este durerea pelvina, care este, cel mai adesea, asociata menstruatiei. Multe femei experimenteaza crampe in timpul ciclului menstrual, dar la cele care sufera de endometrioza disconforul este mai mare, iar durerea se poate accentua in timp. Simptomele cele mai frecvente ale endometriozei sunt (4):

• dismenoree (perioade dureroasa): durerile pot incepe inainte de menstruatie si pot dura chiar si cateva zile. Este posibil, de asemenea, sa apara dureri lombare si abdominale.
• durere in timpul actului sexual: este un simptom frecvent in caz de endometrioza. 
• disfunctionalitati intestinale sau urinare in timpul menstruatiei.
• sangerare excesiva: este posibil ca in cazul endometriozei sangerarea menstruala sa fie mai puternica, sau sa apara sangerare intermenstruala.
• infertilitate: in multe cazuri, endometrioza este diagnosticata in timpul unui tratament pentru infertilitate.

Pot aparea si alte simptome:

• oboseala;
• diaree;
• constipatie;
• balonare;
• greata.

Severitatea durerii poate fi un bun indicator in ceea ce priveste severitatea afectiunii, dar de asemenea trebuie tinut cont de faptul ca poate exista o endometrioza usoara cu dureri severe, dar si o endometrioza avansata cu dureri usoare spre moderate (1). Durerea dispare adesea in perioada menopauzei, atunci cand organismul nu mai produce estrogen. Cu toate acestea, daca o persoana utilizeaza terapia hormonala in timpul menopauzei, simptomele pot persista.

Boli cu simptomele similare endometriozei

Endometrioza poate fi dificil de diagnosticat. In plus, exista si alte afectiuni medicale care au simptome similare:

• boala inflamatorie pelvina;
• chisturi ovariene;
• sindromul intestinului iritabil;
• fibromul uterin.

Este esential sa se realizeze un diagnostic corect pentru alegerea tratamentului adecvat. In cazul in care apar simptome similare cu cele ale endometriozei, este recomandata consultarea unui medic specialist. 

Factori de risc ai endometriozei

Exista mai multi factori care pot duce la un risc mai mare de a suferi de endometrioza (1):

• femei care nasc pentru prima data dupa 30 de ani;
• inceperea menstruatiei la o varsta frageda (pubertate);
• inceperea menopauzei la o varsta inaintata;
• cicluri menstruale scurte (mai putin de 27 de zile);
• perioade menstruale care dureaza mai mult de 7 zile;
• indice de masa corporala scazut;
• cazuri de endometrioza in familie;
• disfunctii ale tractului reproductiv.

Este important de mentionat ca acesti factori de risc pot influenta aparitia endometriozei, dar nu sunt cauze directe ale acesteia. Exista o interactiune complexa intre acesti factori si intelegerea lor este esentiala pentru diagnosticul si managementul adecvat al endometriozei.

Complicatiile endometriozei

Complicatiile endometriozei ar putea include (4):

• infertilitate: principala complicatie a endometriozei este afectarea fertilitatii. Circa o treime pana la jumatate dintre femeile cu endometrioza au dificultati in a ramane insarcinate. Multe femei cu endometrioza usoara pana la moderata pot sa duca o sarcina pana la capat. Medicii recomanda persoanelor care sufera de endometrioza sa nu amane o sarcina, pentru ca starea se poate agrava in timp.
• risc de cancer ovarian: exista studii care spun ca endometrioza creste riscul de cancer ovarian, dar mai sunt necesare studii pentru a ajunge la o concluzie clara.
• formarea de chisturi ovariene.
• inflamare. 
• complicatii intestinale. 
• complicatii ale vezicii urinare.

Este important de mentionat ca aceste complicatii ale endometriozei pot varia de la persoana la persoana si pot fi influentate de severitatea si localizarea endometriozei. Prin urmare, este recomandat sa se efectueze un diagnostic precoce si sa se dezvolte un plan de tratament individualizat, pentru a gestiona și a minimiza complicatiile asociate cu aceasta afectiune.

Diagnostic

Diagnosticul de endometrioza este stabilit de medicul ginecolog care evalueaza istoricul medical al pacientei si realizeaza un examen fizic, inclusiv la nivel pelvian. Diagnosticul de endometrioza se poate confirma prin laparoscopie, pentru a se putea face o biopsie pentru orice tip de tesut suspect. Laparoscopia este o procedura chirurgicala minora in care un laparoscop (un tub subtire cu o camera la un capat) este introdus in abdomen printr-o mica incizie. Laparoscopia ajuta de asemenea pentru ca determina locul, amploarea si dimensiunea cresterilor endometriale. 

Sunt si alte investigatii care pot fi utilizate in diagnosticarea endometriozei:

• ecografia: este o tehnica de imagistica care utilizeaza unde sonore de inalta frecventa pentru a crea o imagine a organelor interne;
• tomografie computerizata (CT): este o procedura imagistica care utilizeaza o combinatie de raze X si tehnologie computerizata; 
• RMN (imagistica prin rezonanta magnetica): este o procedura neinvaziva care produce o vedere bidimensionala a unei structuri interne. 

Optiuni de tratament pentru endometrioza

Exista un sistem de clasificare al endometriozei, dezvoltat de catre Societatea Americana de Medicina Reproductiva. Etapele afectiunii sunt clasificate astfel (3):

• etapa 1: minim;
• etapa 2: usoara;
• etapa 3: moderata;
• etapa 4: severa. 

Medicul specialist este cel care recomanda tratamentul in caz de endometrioza, in functie de istoricul medical si de simptomele pacientei. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene pot ajuta la ameliorarea durerii asociata endometriozei (5). Medicul poate recomanda si medicamente care controleaza hormonii, acestea putand tine sub control durerile. 

Chirurgia poate de asemenea nu numai sa stabileasca diagnosticul de endometrioza (prin laparoscopie), dar si sa trateze afectiunea. O interventie chirurgicala poate atenua durerea si poate muta ovarele si trompele uterine in pozitia normala din pelvis. De asemenea, chirurgia ajuta unele femei cu endometrioza sa ramana insarcinate (2).

Tehnicile chirurgicale care pot fi utilizate pentru tratarea endometriozei includ:

• laparoscopie: procedura utilizata si pentru diagnosticarea endometriozei;
• laparotomie: este o interventie chirurgicala mai extinsa, pentru a elimina cat mai mult din endometrul deplasat, fara a deteriora tesutul sanatos (3);
• histerectomie: este o interventie chirurgicala pentru eliminarea uterului si eventual a ovarelor (3);
• endometrioza este o afectiune care poate fi dificil de gestionat, atat fizic dar si emotional.

Multi pacienti aleg sa combine tratamentele medicale cu terapii complementare si alternative pentru a ajuta la gestionarea simptomelor si a imbunatati calitatea vietii. Aceste terapii pot include acupunctura, yoga, fizioterapia, dieta sanatoasa si exercitii fizice. Cu toate acestea, este important sa discuti cu medicul inainte de a incerca orice terapie alternativa. De asemenea, endometrioza este o afectiune cronica ce poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii si a starii de bine mentale. De aceea, consilierea psihologica sau terapia cognitiv-comportamentala pot fi recomandate pentru a ajuta la gestionarea stresului, anxietatii sau depresiei asociate cu endometrioza. 

Poate fi prevenita endometrioza?

Endometrioza nu este o afectiune care poate fi prevenita. Exista anumiti factori care pot reduce riscul de a dezvolta aceasta afectiune, dar in unele cazuri, este posibil ca endometrioza sa se dezvolte. Ar putea exista un motiv genetic pentru care unele persoane dezvolta endometrioza. Daca alte persoane din familie (mama sau bunica) au fost diagnosticate cu endometrioza, discuta cu medicul despre riscul de a dezvolta aceasta afectiune.

Important de retinut!

Informatiile din acest articol nu inlocuiesc consultatia din cabinetul medical. Tratamentul in cazul unui diagnostic de endometrioza poate fi urmat numai la recomandarea unui medic specialist. Manifestarile unor probleme medicale difera de la pacienta la pacienta. Nu ezita sa mergi la medicul de familie, sau la medicul specialist pentru consult si tratament, ori de cate ori ai o problema de sanatate.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

1. Mayo Clinic, „Endometriosis”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/endometriosis/symptoms-causes/syc-20354656
2. UCLA Health, „Endometriosis”: https://www.uclahealth.org/obgyn/endometriosis
3. Johns Hopkins Medicine, „Endometriosis”: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/endometriosis
4. Medical News Today, „What to know about endometriosis”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/149109
5. NHS, „Endometriosis”: https://www.nhs.uk/conditions/endometriosis/