Genu recurvatum (hiperextensia genunchiului): cauze, simptome, tratament

Ce este genu recurvatum?

Genu recurvatum (1), cunoscut si sub denumirea de hiperextensia genunchiului, este o afectiune in care articulatia genunchiului se extinde excesiv dincolo de unghiul normal de 180 de grade. Aceasta hipermobilitate este o anomalie biomecanica poate duce la instabilitate articulara, dureri si afectarea structurilor ligamentare, musculare si cartilaginoase ale genunchiului.

Cauze ale genu recurvatum

Exista mai multe cauze (1) posibile pentru dezvoltarea genu recurvatum, iar acestea pot varia in functie de varsta, conditia medicala si stilul de viata al pacientului.

Cauze congenitale

Genu recurvatum poate fi prezent de la nastere, ca urmare a unor anomalii congenitale care afecteaza structura oaselor, ligamentelor sau muschilor.

• laxitatea ligamentara excesiva – unele persoane se nasc cu ligamente foarte elastice, ceea ce poate duce la hiperextensie involuntara a genunchiului. Acest fenomen este frecvent intalnit la copii si adolescenti;
• dezvoltarea anormala a femurului sau tibiei – oasele care formeaza articulatia genunchiului pot avea o forma atipica, favorizand hiperextensia;
• sindroame genetice – afectiuni precum Sindromul Ehlers-Danlos sau Sindromul Marfan sunt asociate cu slabiciunea tesuturilor conjunctive si laxitate ligamentara, ceea ce poate duce la genu recurvatum.

Cauze neurologice

Tulburarile neurologice pot afecta controlul muscular si echilibrul, ducand la hiperextensia involuntara a genunchiului (2).

• accidente vasculare cerebrale (AVC) – pacientii care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) pot dezvolta slabiciune musculara si pierderea controlului motor, ceea ce poate cauza genu recurvatum;
• paralizia cerebrala – aceasta afectiune poate afecta tonusul muscular si coordonarea miscarii, contribuind la dezvoltarea hiperextensiei genunchiului;
• leziuni ale nervilor periferici – traumatismele nervoase care afecteaza functia muschilor extensori sau flexori ai genunchiului pot determina instabilitate si hiperextensie.

Cauze traumatice

Accidentele sau leziunile suferite la nivelul genunchiului pot slabi structurile care sustin articulatia, favorizand hiperextensia.

• leziuni ale ligamentelor genunchiului – ruptura ligamentului incrucisat anterior (LIA) sau afectarea ligamentelor colaterale poate permite genunchiului sa se extinda mai mult decat in mod normal;
• fracturi osoase – fracturile la nivelul tibiei sau femurului pot modifica axul biomecanic al piciorului, ducand la genu recurvatum;
• entorse severe – o entorsa puternica poate afecta stabilitatea articulatiei, determinand hiperextensia ca mecanism compensator.

Dezechilibre musculare si probleme biomecanice

Muschii care sustin genunchiul joaca un rol crucial in mentinerea stabilitatii. Slabirea sau dezechilibrul acestor muschi poate contribui la genu recurvatum.

• slabiciunea muschilor cvadriceps – cvadricepsul este responsabil de extensia genunchiului; daca devine prea slab, articulatia poate depasi punctul normal de extensie;
• contractura muschilor ischiogambieri – acesti muschi influenteaza flexia genunchiului; daca sunt rigizi sau slab dezvoltati, pot contribui la hiperextensie;
• postura inadecvata si mersul defectuos – persoanele care au obiceiul de a merge cu genunchii in hiperextensie sau au o postura gresita pot dezvolta in timp genu recurvatum.

Suprasolicitarea articulatiei genunchiului

Anumite activitati fizice sau sporturi pot duce la aparitia genu recurvatum din cauza stresului repetat asupra articulatiei.

• balerinii si gimnastii – aceste categorii de sportivi sunt predispuse la genu recurvatum din cauza miscarilor care implica hiperextensia constanta a genunchiului;
• sporturile cu impact ridicat – baschetul, fotbalul sau atletismul pot genera microtraumatisme care slabesc structura genunchiului in timp.

Utilizarea incorecta a dispozitivelor ortopedice

• protezele sau ortezele prost ajustate – persoanele care folosesc proteze de genunchi sau orteze pentru sustinere pot dezvolta genu recurvatum daca acestea nu sunt corect adaptate anatomiei lor;
• incaltamintea inadecvata – pantofii cu tocuri foarte inalte sau lipsa unui suport adecvat pentru arcada piciorului pot influenta mersul si pot contribui la hiperextensia genunchiului.

Simptome ale genu recurvatum

Pacientii care sufera de genu recurvatum pot prezenta o gama variata de simptome, care pot varia in functie de severitatea afectiunii (2), (3):

• hiperextensia vizibila a genunchiului in timpul mersului sau in stationare;
• durere la nivelul articulatiei genunchiului, in special dupa efort fizic;
• instabilitate articulara, senzatia ca genunchiul „cedeaza”;
• umflarea genunchiului dupa activitati fizice intense;
• rigiditate sau senzatie de blocaj in anumite pozitii;
• oboseala musculara si disconfort la nivelul membrelor inferioare.

Diagnosticul genu recurvatum

Diagnosticul genu recurvatum (1), (2), (3) se bazeaza pe anamneza pacientului, examenul clinic si investigatii imagistice. Medicul poate solicita:

• examinare fizica: pentru a evalua gradul de hiperextensie, stabilitatea ligamentara si tonusul muscular;
• radiografie: pentru a identifica eventualele anomalii osoase sau articulare;
• RMN (Rezonanta Magnetica Nucleara): pentru a evalua leziunile ligamentare sau cartilaginoase;
• electromiografie (EMG): in cazurile de suspiciune de afectiune neurologica.

Tratamentul genu recurvatum

Tratamentul genu recurvatum (3) depinde de cauza care sta la baza afectiunii si de severitatea hiperextensiei. Optiunile terapeutice includ tratamente conservative si interventii chirurgicale.

Tratamentul conservator (fara chirurgie)

In cazurile usoare si moderate, genu recurvatum poate fi tratat cu succes prin metode nechirurgicale. Acestea includ terapie fizica, exercitii de intarire musculara, utilizarea ortezelor si modificari ale stilului de viata.

Kinetoterapie si exercitii de reabilitare

Kinetoterapia joaca un rol crucial in tratarea genu recurvatum, ajutand la corectarea posturii si la intarirea muschilor care stabilizeaza genunchiul (3).

• intarirea cvadricepsului – cvadricepsul este responsabil de controlul extensiei genunchiului. Exercitii precum genuflexiunile partiale si extensiile la aparat pot imbunatati stabilitatea;
• exercitii pentru muschii ischiogambieri – acesti muschi controleaza flexia genunchiului si trebuie intariti pentru a preveni hiperextensia. Exercitii eficiente includ flexii ale genunchiului la aparat si ridicari de bazin;
• exercitii proprioceptive – imbunatatirea echilibrului si a controlului neuromuscular prin exercitii pe mingi Bosu sau platforme instabile poate reduce riscul de hiperextensie accidentala;
• intinderea si mobilizarea muschilor scurtati – contracturile musculare pot contribui la genu recurvatum. Intinderile pentru cvadriceps si flexorii soldului sunt esentiale pentru corectare.

Utilizarea ortezelor si atelelor de genunchi

In cazurile in care pacientul are instabilitate severa sau dificultati in controlul miscarii, ortezele pot fi utile.

• orteze pentru stabilizarea genunchiului – aceste dispozitive limiteaza hiperextensia si mentin genunchiul intr-o pozitie corecta;
• banda kinesiologica (kinesiotape) – aplicarea unei benzi elastice pe genunchi poate ajuta la imbunatatirea controlului muscular si la reducerea stresului asupra articulatiei;
• incaltaminte ortopedica adecvata – pantofii cu suport pentru arcada piciorului pot corecta problemele de postura care contribuie la genu recurvatum.

Modificari ale stilului de viata

• evitarea sporturilor cu impact ridicat – activitati precum alergarea pe suprafete dure, sariturile si miscarile repetitive care implica hiperextensia genunchiului ar trebui reduse;
• controlul greutatii corporale – excesul de greutate pune presiune suplimentara pe articulatia genunchiului si poate agrava hiperextensia.

Tratamentul chirurgical pentru genu recurvatum

Daca metodele conservatoare nu ofera rezultate satisfacatoare, poate fi necesara o interventie chirurgicala. Aceasta este indicata in cazurile severe, in care hiperextensia afecteaza semnificativ mobilitatea si provoaca dureri cronice.

Reconstructia ligamentelor

Daca genu recurvatum este cauzat de o leziune a ligamentului incrucisat anterior (LIA) sau a ligamentelor colaterale, chirurgia de reconstructie poate restabili stabilitatea genunchiului. Grefele ligamentare pot fi prelevate din tendoanele proprii ale pacientului sau pot proveni din surse artificiale.

Osteotomia tibiala

In cazul in care un unghi anormal al tibiei contribuie la hiperextensie, osteotomia poate ajuta la realinierea corecta a articulatiei. Procedura implica taierea si repozitionarea tibiei pentru a reduce hiperextensia.

Artroplastia de genunchi (proteza de genunchi)

Pentru pacientii cu genu recurvatum sever cauzat de artrita sau uzura avansata a cartilajului, inlocuirea genunchiului cu o proteza poate elimina durerea si imbunatati functionalitatea.

Recuperarea si prevenirea recidivelor

Recuperarea medicala dupa genu recurvatum (4) variaza in functie de metoda de tratament utilizata. Dupa kinetoterapie, pacientii trebuie sa continue exercitiile pentru a preveni recidiva. Dupa interventia chirurgicala, perioada de recuperare poate dura intre 3 si 6 luni, iar pacientul va necesita fizioterapie intensiva, pentru a restabili mobilitatea si forta musculara.

Pacientii trebuie sa urmeze un program de reabilitare structurat, care sa includa:

• exercitii regulate pentru mentinerea fortei musculare;
• evitarea hiperextensiei involuntare a genunchiului prin tehnici corecte de miscare;
• purtarea ortezelor de sustinere daca este necesar;
• consult medical periodic pentru monitorizarea evolutiei afectiunii.

Genu recurvatum este o afectiune care poate afecta calitatea vietii pacientului daca nu este diagnosticata si tratata corespunzator. Desi tratamentul conservator este eficient in multe cazuri, uneori poate fi necesara interventia chirurgicala. O abordare multidisciplinara, care include fizioterapie, ortezare si antrenament specific, reprezinta abordarea corecta pentru prevenirea complicatiilor si mentinerea unei mobilitati optime.

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Bibliografie

1. sciencedirect.com „Genu recurvatum - an overview” https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/genu-recurvatum (accesat la 06.03.2025);

2. pmc.ncbi.nlm.nih.gov „Treatment for Symptomatic Genu Recurvatum: A Systematic Review” https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7425269/ (accesat la 06.03.2025);

3. kneepaincentersofamerica.com „Recurvatum Knee: Causes, Symptoms, and Treatment Options” https://www.kneepaincentersofamerica.com/blog/recurvatum-knee (accesat la 06.03.2025);

4. healthline.com „Hyperextended Knee: Symptoms, Treatment, Recovery Time” https://www.healthline.com/health/fitness-exercise/hyperextended-knee (accesat la 06.03.2025).