Hipertiroidism: cauze, simptome, diagnosticare si tratament

Hormonii tiroidieni sunt esentiali pentru crestere, dezvoltare neuronala, reproducere si reglarea metabolismului. In unele situatii insa, glanda tiroida nu functioneaza corespunzator, producand hormoni in cantitati prea mici sau prea mari, ceea ce duce la aparitia unor probleme de sanatate. Atunci cand glanda tiroida secreta hormoni in exces, se dezvolta hipertiroidismul, o afectiune cu simptome neplacute si uneori complicatii. In tarile dezvoltate, prevalenta cazurilor de boli tiroidiene nediagnosticate este in scadere, datorita imbunatatirii accesului la consult, diagnosticare si tratament. Pentru a intelege ce inseamna hipertiroidismul, este necesar sa cunoastem cauzele, simptomele, procedurile de diagnosticare si tratamentul acestei afectiuni. In acest articol iti spunem si care sunt factorii care pot creste riscul de hipertiroidism, care sunt complicatiile afectiunii si ce regim alimentar este recomandat pacientilor.

Ce este hipertiroidismul

Hipertiroidismul este o afectiune a tiroidei (glanda de dimensiuni reduse, in forma de fluture, situata in partea din fata a gatului). Aceasta produce tiroxina (T4) si triiodotironina (T3), doi hormoni care controleaza modul in care celulele corpului folosesc energia. Glanda tiroida regleaza metabolismul, temperatura corporala, bataile inimii, respiratia, sistemul nervos si alte functii esentiale ale organismului. Hipertiroidismul apare cand tiroida produce o cantitate prea mare de hormoni T3 sau T4. Uneori, ambii hormoni sunt in exces. 

Cine este expus riscului de hipertiroidism?

Prezinta un risc mai mare de hipertiroidism persoanele care:

• sunt de sex feminin;

• au peste 60 de ani;

• au nascut in ultimele 6 luni;

• au un istoric de boli tiroidiene;

• au anemie pernicioasa (organismul nu poate produce suficiente celule rosii deoarece prezinta deficit de vitamina B12);

• au diabet de tip 1 sau insuficienta suprarenala primara (o tulburare hormonala).
  
  

Stilul de viata este important daca se urmareste o scadere a factorilor de risc pentru hipertiroidism. Acesta include o dieta echilibrata, suplimente nutritive (daca este necesar), exercitii fizice regulate. Este importanta de asemenea renuntarea la fumat. Fumatorii prezinta niveluri mai ridicate de hormoni tiroidieni decat nefumatorii.

Cauzele hipertiroidismului

Sunt mai multe cauze declansatoare ale hipertiroidismului, iata-le pe cele mai importante:

Boala Graves

Boala Graves reprezinta cea mai comuna cauza a hipertiroidismului. Afectiunea face ca anticorpii sa stimuleze tiroida, ajungandu-se la hormoni in exces. Boala Graves se intalneste mai des la femei, in special la cele sub 40 de ani, si apare cu preponderenta in familiile in care au mai existat cazuri. 

Noduli tiroidieni

Unii noduli tiroidieni pot secreta tiroxina, astfel ca nivelul acestui hormon depaseste limitele normale. Majoritatea persoanelor cu noduli tiroidieni prezinta o functie tiroidiana normala insa, in cazul in care acumularile de tesut contribuie la cresterea secretiei de tiroxina, cauza o poate reprezenta prezenta unei afectiuni tiroidiene suplimentare.

Tiroidita

O infectie sau o dereglare a sistemului imunitar poate provoca inflamatia glandei tiroide. Aceasta afectiune poarta numele de tiroidita si poate provoca secretia excesiva a hormonilor tiroidieni. Deseori, tiroidita este urmata de hipotiroidism, situatie in care secretia hormonilor scade sub nivelul normal. 

Consum excesiv de iod

Numeroase persoane se tem ca nu consuma destul iod, insa aceasta substanta in exces poate fi daunatoare. Mai exact, la unele persoane excesul de iod poate duce la aparitia hipertiroidismului. Excesul de iod poate aparea ca urmare a unei diete bogate in alimente care contin iod (alge, fructe de mare, peste, lactate provenite de la animale crescute in apropierea marii). Administrarea de suplimente alimentare care contin iod poate, de asemenea, produce hipertiroidism.

Tratamentul inadecvat pentru hipotiroidism

Reglarea productiei insuficiente de hormoni tiroidieni se realizeaza prin administrarea de medicamente care contin hormoni tiroidieni sintetici. Daca doza este prea mare sau pacientul nu respecta intervalul dintre administrari, se poate instala hipertiroidismul. Din fericire, hiperactivitatea glandei tiroide inceteaza dupa dozarea corecta a tratamentului.

Existenta unui adenom pituitar

Glanda pituitara se afla la baza creierului si controleaza majoritatea glandelor endocrine din corp. O tumora benigna care se dezvolta la nivelul acestei glande poate afecta productia de hormoni tiroidieni.

Simptomele hipertiroidismului

Schimbari la nivelul comportamentului si functiilor corpului

Printre simptomele hipertiroidismului se numara o serie de modificari pe care pacientul sau persoanele apropiate le observa. Acestea sunt:

• nervozitate si anxietate: persoanele cu hipertiroidism se enerveaza usor, deseori pentru lucruri fara mare importanta.

• hipertiroidismul accentueaza metabolismul, astfel incat bolnavii simt nevoia sa se miste tot timpul.

• schimbari bruste de dispozitie: trecerea de la o stare la alta, fara un motiv clar, poate indica o activitate excesiva a glandei tiroide.

• hipertiroidismul poate duce la reducerea duratei de somn si la scaderea calitatii acestuia.

• stare de oboseala persistenta si slabiciune musculara. Accelerarea metabolismului oboseste organismul si creeaza slabiciune in muschi, in special, in cei ai membrelor.

• sensibilitate la caldura: hipermetabolismul indus de hormonii secretati in exces creste temperatura corpului, astfel ca persoanele afectate manifesta intoleranta la temperaturile ridicate.

• tranzitul intestinal are loc mai rapid la persoanele cu hipertiroidism, astfel ca, deseori, acestea prezinta disconfort abdominal si diaree.

• urinare frecventa: metabolismul accelerat creste frecventa mictiunii.

• sete persistenta: persoanele care au hipertiroidism simt nevoia sa bea apa des.

• scaderea libidoului: pacientii cu hipertiroidism acuza, deseori, scaderea dorintei sexuale.
  
  

Simptome fizice

Hipertiroidismul prezinta si simptome fizice. Pacientii observa, deseori, una sau mai multe schimbari la nivelul corpului. Cele mai comune sunt:

• o umflatura care se dezvolta la baza gatului, numita popular si „gusa”. Aceasta poate fi simetrica sau asimetrica si semnaleaza marirea glandei tiroide.

• palpitatii, tahicardie si aritmie. Accelerarea metabolismului provoaca cresterea frecventei cardiace.

• extremitatile, in special mainile, au de suferit din cauza excesului de tiroxina. Uneori, tremurul este abia sesizabil/ In alte cazuri insa tremurul este atat de sever incat afecteaza indemanarea pacientului.

• piele fierbinte si transpiratie excesiva: aceste simptome se manifesta, in special, la temperaturi ridicate.

• aparitia unor iritatii: unele persoane dezvolta iritatii ale pielii, care provoaca prurit.

• afectarea parului: parul persoanelor care sufera de hipertiroidism se subtiaza si devine fragil. Uneori, apar zone lipsite de par pe scalp.

• pierderea in greutate: uneori, in ciuda apetitului crescut, persoanele cu tiroida hiperactiva slabesc, din cauza metabolismului accelerat.

• probleme cu ochii: cand boala Graves este cauza hipertiroidismului, apare un proces inflamator la nivelul ochilor, care provoaca uscaciune, inrosire, iesirea ochilor din orbite si fotosensibilitatea.
  
  

Evolutia simptomatologiei

De obicei, hipertiroidismul se dezvolta incet, insa, la persoanele tinere, simptomele se pot manifesta subit. Persoanele in varsta au simptome mai subtile, ca accelerarea ritmului cardiac, o usoara senzatie de oboseala sau cresterea sensibilitatii la caldura. Cand hipertiroidismul este la inceput, pacientul se simte activ. Acest lucru se intampla din cauza accelerarii metabolismului, dar, in timp, se instaleaza senzatia de oboseala si slabiciune. Anumite medicamente (ca beta-blocantele) care se utilizeaza in tratamentul hipertensiunii si al altor afectiuni, pot agrava simptomele unei tiroide hiperactive, de aceea este necesar sa informezi medicul in legatura cu toate tratamentele pe care le urmezi.

Diagnosticarea hipertiroidismului

Examen fizic

Daca ai simptome specifice hipertiroidismului, primul pas in diagnosticarea acestuia este examenul fizic, insotit de evaluarea istoricului medical. Medicul iti va recomanda apoi o serie de investigatii, care il vor ajuta sa descopere daca suferi de hipertiroidism sau de alta afectiune.

Analize de sange

Masurarea cantitatii de T3 si T4 din sange este esentiala pentru diagnosticul hipertiroidismului. Se analizeaza si nivelul hormonului de stimulare tiroidiana (TSH), pe care glanda pituitara il secreta pentru a stimula tiroida. Un nivel anormal de scazut al TSH-ului indica hipertiroidismul. Medicul mai poate recomanda analize de colesterol si trigliceride, pentru ca un nivel scazut al acestora indica o rata metabolica ridicata, determinata de actiunea hormonilor tiroidieni produsi in exces.

Scintigrafie tiroidiana

Aceasta investigatie presupune injectarea unei mici doze de iod radioactiv in sange, pe care tiroida o absoarbe. Cu ajutorul unui dispozitiv dotat cu o camera video speciala, medicul evalueaza glanda tiroida si cauta eventuale anomalii la nivelul acesteia.

Test de captare a iodului radioactiv

Aceasta investigatie presupune introducerea de iod radioactiv in corp, prin inghitire. Dupa cateva ore, medicul masoara cu un dispozitiv special cat iod a absorbit glanda tiroida. O cantitate mare indica existenta unor noduli sau a bolii Graves.

Ecografie

Cu ajutorul unui aparat cu ultrasunete, care transpune undele cu frecventa inalta intr-o imagine a tiroidei, medicul depisteaza noduli si alte probleme ale acestei glande. Avantajul acestei metode este ca nu expune pacientul la radiatii.

Tratamentul hipertiroidismului

Tratamentul medicamentos

Un tratament comun pentru hipertiroidism este administrarea de medicamente antitiroidiene. Acestea scad productia de hormoni, permitand metabolismului sa revina la normalitate. Tratamentul medicamentos rezolva definitiv problema hipertiroidismului pentru unii pacienti, dar, in cazul altora, glanda tiroida poate redeveni hiperactiva dupa o anumita perioada. Medicul poate prescrie si medicamente din grupa beta-blocantelor, care nu influenteaza nivelul de hormoni, dar, combat anxietatea, tremuratul si palpitatiile.

Administrarea de iod radioactiv

Tratamentul pe baza de iod radioactiv presupune ingerarea unei cantitati reduse, care este de ajuns pentru distrugerea celulelor care produc hormoni. Astfel, tiroida se micsoreaza si cantitatea de T3 si T4 se reduce. Uneori, este necesar ca tratamentul sa se administreze de mai multe ori. Exista posibilitatea ca administrarea de iod radioactiv sa determine aparitia hipotiroidismului, o afectiune mai usor de tratat decat hipertiroidismul. Tratamentul hipotiroidismului se realizeaza prin administrarea de hormoni sintetici.

Tratamentul chirurgical

Daca medicatia nu are rezultate bune, medicul poate hotari indepartarea partiala sau totala a tiroidei. Aceasta interventie se numeste tiroidectomie si reprezinta o solutie inclusiv pentru femeile insarcinate. Pentru prevenirea complicatiilor, inainte de operatie, se pot administra medicamente antitiroidiene. Dupa tiroidectomie, pacientul va trebui sa ia hormoni tiroidieni toata viata, pentru ca organismul nu ii va mai produce deloc.

Dieta in hipertiroidism

Alimente recomandate cu continut scazut de iod

Iodul mineral joaca un rol cheie in producerea de hormoni tiroidieni. O dieta cu continut scazut de iod ajuta la reducerea hormonilor tiroidieni. Iata ce alimente sunt recomandate:

• sare neiodata;
  
  

• cafea/ceai decofeinizat;
  
  

• albus de ou;
  
  

• fructe proaspete sau conservate;
  
  

• nuci nesarate;
  
  

• paine de casa sau facuta fara sare, lactate si oua;
  
  

• popcorn cu sare neiodata;
  
  

• ovaz;
  
  

• cartofi;
  
  

• miere;
  
  

• sirop de artar;
  
  

• conopida;
  
  

• broccoli;
  
  

• varza de Bruxelles;
  
  

• fasole uscata;
  
  

• legume cu frunze verzi;
  
  

• linte;
  
  

• carne de pasare (pui, curcan);
  
  

• carne rosie;
  
  

• seminte;
  
  

• cereale integrale;
  
  

• ciuperci;
  
  

• orez;
  
  

• spanac;
  
  

• suc de portocale;
  
  

• avocado.
  
  

Alimente de evitat in hipertiroidism

Consumul prea multor alimente bogate in iod sau fortificate cu iod poate duce la hipertiroidism sau il poate agrava. In cazul unui diagnostic de hipertiroidism, medicul poate recomanda evitarea urmatoarelor alimente:

• peste;
  
  

• alge;
  
  

• creveti;
  
  

• crabi;
  
  

• homar;
  
  

• sushi;
  
  

• produse lactate;
  
  

• galbenusuri;
  
  

• coloranti alimentari;
  
  

• grau;
  
  

• orz;
  
  

• secara;
  
  

• lapte de soia;
  
  

• tofu.
  
  

Complicatiile hipertiroidismului

Daca nu este tratat adecvat sau la timp, hipertiroidismul poate contribui la un risc crescut de:

• criza tireotoxica (furtuna tiroidiana): aceasta este o afectiune rara care apare ca urmare a hipertiroidismului netratat. O furtuna tiroidiana ar putea pune viata in pericol ca urmare a unor simptome precum: ritm cardiac rapid, hipertensiune arteriala, febra.
  
  
  
  

• complicatiile sarcinii: este vorba despre persoanele cu tulburari tiroidiene sau cu hipertiroidism in timpul sarcinii. Nivelurile ridicate de hormoni tiroidieni pot dauna atat persoanelor insarcinate, cat si fatului. Riscurile includ avortul spontan si nasterea prematura. Testele regulate ale hormonilor tiroidieni in timpul sarcinii pot detecta nereguli, iar medicul poate prescrie medicatia necesara.
  
  
  
  

• osteoporoza: hipertiroidismul poate face ca oasele sa devina slabe si subtiri, ceea ce poate duce la osteoporoza. Administrarea de suplimente de vitamina D si calciu in timpul si dupa tratament poate ajuta la imbunatatirea sanatatii oaselor.
  
  
  
  

• cancer tiroidian: unele persoane cu hipertiroidism dezvolta carcinom tiroidian. Cancerul tiroidian la pacientii cu hipertiroidie a fost mai „agresiv” si a avut un prognostic mai rau decat la pacientii cu tiroida sanatoasa.
  
  
  
  

Hipertiroidismul poate provoca, de asemenea, fibrilatie atriala, aritmie periculoasa (batai neregulate ale inimii) care poate duce la accident vascular cerebral, precum si insuficienta cardiaca. Tulburarile tiroidiene netratate au un impact puternic asupra corpului si se pot dezvolta in urgente medicale, daca nu sunt tratate. Multe teste de sange utilizate pentru a diagnostica hipertiroidismul si alte afectiuni tiroidiene sunt simple.

Hipertiroidismul este o problema de sanatate care poate trece de la sine sau se poate complica, in functie de cauza si evolutia bolii. Diagnosticarea efectuata la timp si tratamentul adecvat pot rezolva, insa, aceasta problema de sanatate.

Disclaimer

Daca aveti intrebari sau nelamuriri medicale, va rugam sa discutati cu medicul dumneavoastra. Articolele noastre medicale contin informatii si cercetari medicale importante, oferite de entitati medicale de renume. Cu toate acestea, ele nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

(1) De Leo, Simone, et al. „Hyperthyroidism, ” Lancet (London, England), U.S. National Library of Medicine, 27 Aug. 2016, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5014602/.

(2) Mayo Clinic Staff, „Hyperthyroidism (Overactive Thyroid).” Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research, 14 Nov. 2020, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hyperthyroidism/symptoms-causes/syc-20373659.

(3) Nazario, Brunilda, „Hyperthyroidism: Symptoms, Causes, Diagnosis, Treatment.” WebMD, WebMD, Jan. 2021, www.webmd.com/a-to-z-guides/overactive-thyroid-hyperthyroidism.

(4) NHS, „Overactive Thyroid (Hyperthyroidism).” NHS Choices, NHS, Sept. 2019, www.nhs.uk/conditions/overactive-thyroid-hyperthyroidism/.

(5) Cleveland Clinic, „Hyperthiroidism”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14129-hyperthyroidism

(6) MedlinePlus, „Hyperthiroidism”: https://medlineplus.gov/hyperthyroidism.html

(7) Healthline, „Hyperthyroidism Diet”: https://www.healthline.com/health/hyperthyroidism-diet