Indice glezna brat: ce este si cand este recomandat

Ce este indicele glezna-brat?

Indicele glezna-brat (IGB) este un test simplu si neinvaziv, folosit pentru a evalua circulatia sangelui in membrele inferioare. Aceasta evaluare este esentiala pentru identificarea si monitorizarea diverselor afectiuni legate de sistemul circulator.[1][2][3] 

Testul IGB implica masurarea presiunii sangelui la nivelul gleznei si compararea acesteia cu presiunea sangelui masurata la nivelul bratului. Formula de calcul este urmatoarea: 

IGB = Tensiunea arteriala sistolica la glezna / Tensiunea arteriala sistolica la brat.[1]

Cum este determinat indicele glezna-brat?

Indicele glezna-brat (IGB) este determinat folosind un tensiometru standard si un dispozitiv Doppler portabil. Medicul masoara presiunea arteriala la nivelul bratului si al gleznei pacientului, dupa care se imparte presiunea arteriala sistolica de la glezna la cea de la brat pentru a calcula indicele glezna-brat. Procedura este simpla si rapida, de obicei dureaza doar cateva minute.[1][2][3] 

Pregatirea pentru indicele glezna-brat

Pregatirea adecvata pentru testul indicele glezna-brat este esentiala pentru a obtine rezultate precise si relevante. Respectarea catorva instructiuni simple inainte de testare poate influenta semnificativ acuratetea masuratorilor:

• evita efortul fizic intens inainte de testare - cu o ora inainte de test, este recomandat sa eviti orice forma de efort fizic intens; activitatea fizica poate influenta temporar fluxul sanguin la nivelul membrelor inferioare si poate afecta rezultatele testului; de altfel, probabil ca ti se va cere sa te odihnesti cel putin 5 - 10 minute inainte de test;
• evita consumul de cafeina, tutun si alcool - in ziua testului, este important sa eviti consumul de cafeina, iar consumul de alcool si fumatul trebuie intrerupte cu cel putin o ora inainte de testare; aceste substante pot afecta tensiunea arteriala si pot influenta rezultatele testului.
• poarta haine confortabile - pentru a te simti confortabil si relaxat in timpul testului, alege haine largi si lejere; hainele stramte pot ingreuna efectuarea masuratorilor necesare; 
• informeaza medicul despre orice procedura medicala anterioara - daca ai avut recent proceduri medicale pentru a imbunatati circulatia sangelui la nivelul picioarelor, informeaza-ti medicul de inainte de test; aceste informatii pot fi relevante pentru interpretarea rezultatelor;
• asigura-te ca ai vezica urinara goala - o vezica plina poate exercita presiune asupra arterelor din zona pelviana si poate afecta masuratorile.[1][2][3]

Respectand aceste instructiuni simple, te vei asigura ca rezultatele testului indicele glezna-brat sunt cat mai precise si relevante

Avantaje si riscuri

Avantajele masurarii indicelui glezna-brat sunt numeroase. Este o procedura simpla si rapida, are un cost scazut si poate fi efectuata in orice cabinet medical, ceea ce il face convenabil si usor de accesat. Un alt avantaj important este faptul ca este un test neinvaziv, care nu provoaca probleme pe termen lung. Nu este asociat cu riscuri deosebite. In cazuri rare, poate aparea un usor disconfort sau o senzatie de strangere in timpul umflarii mansetelor tensiometrului.[1][2][3]

Cand este recomandat indicele glezna-brat?

Indicele glezna-brat este utilizat pe scara larga pentru a diagnostica boala arteriala periferica, o afectiune caracterizata prin reducerea fluxului sanguin la nivelul picioarelor si al altor parti ale corpului, ca urmare a ingustarii sau blocarii arterelor care transporta sangele catre membrele inferioare ale corpului.[1][2][3]

Persoanele cu boala arteriala periferica prezinta un risc crescut de a dezvolta si alte afectiuni cardiovasculare grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral (AVC), atacul ischemic tranzitoriu (AIT) sau infarctul miocardic (atacul de cord). Determinarea indicelui glezna-brat poate fi indicata atat persoanelor care prezinta simptome ale bolii arterialele periferice, cat si celor care nu prezinta simptome, dar au un risc ridicat de dezvoltare a acestei afectiuni.[1][2][3]

Simptomele bolii arteriale periferice 

Multi oameni cu boala arteriala periferica sunt asimptomatici. Cu toate acestea, unii pacienti dezvolta o durere suparatoare la nivelul picioarelor in timpul mersului, care de obicei dispare dupa cateva minute de repaus. Termenul medical pentru aceasta manifestare este „claudicatie intermitenta”. Intensitatea durerii poate varia de la usoara la severa si, de obicei, se amelioreaza in cateva minute dupa ce persoana isi odihneste picioarele. Ambele picioare sunt adesea afectate in acelasi timp, desi este posibil ca durerea sa fie mai intensa la un singur picior.[1][2][3]

Alte simptome ale BAP pot include:

• caderea parului de pe picioare;
• amorteala sau senzatie de slabiciune la nivelul picioarelor;
• unghii fragile, cu crestere lenta;
• ulceratii (rani deschise) pe picioare si laba piciorului, care nu se vindeca;
• modificarea culorii pielii picioarelor;
• aspect lucios al pielii;
• la barbati, disfunctie erectila;
• diminuarea masei musculare la nivelul picioarelor (atrofie musculara).[4]

Simptomele bolii arteriale periferice se dezvolta adesea lent, in timp.

Factorii de risc pentru boala arteriala periferica

Factorii de risc pentru boala arteriala periferica includ:

• fumatul - substantele chimice din tutun pot deteriora vasele de sange si pot contribui la acumularea de placi de aterom; renuntarea la fumat este esentiala pentru o viata sanatoasa; 
• diabetul - nivelurile ridicate de zahar din sange pot afecta negativ vasele de sange, favorizand aparitia aterosclerozei;
• varsta inaintata - procesul natural de imbatranire poate duce la rigidizarea si ingustarea arterelor.
• colesterolul ridicat - nivelurile crescute de colesterol „rau” (LDL) in sange pot contribui la formarea placilor de aterom pe peretii arterelor, obstructionand fluxul sanguin;
• hipertensiunea arteriala - tensiunea arteriala crescuta poate exercita o presiune suplimentara asupra peretilor arterelor, favorizand deteriorarea si ingustarea acestora;
• istoricul familial de boli cardiovasculare - daca ai rude de gradul I (parinti, frati) care au suferit de boli de inima, accident vascular cerebral sau boala arteriala periferica, riscul de a dezvolta aceasta afectiune poate fi mai mare.[1][2] 

Contraindicatii pentru masurarea indicelui glezna-brat

Testul indice glezna-brat este o procedura diagnostica sigura, dar exista anumite situatii in care acesta este contraindicat sau necesita precautii speciale:

• tromboza venoasa profunda - conform ghidurilor Asociatiei Americane a Inimii, testul IGB este contraindicat in caz de tromboza venoasa profunda cunoscuta sau suspectata la nivelul membrelor inferioare; compresia exercitata in timpul testului poate duce la desprinderea unui tromb si la embolizarea acestuia, o complicatie grava;
• durere severa la nivelul piciorului - masurarea IGB implica aplicarea unei presiuni semnificative pe picior. in cazul in care pacientul prezinta dureri intense la nivelul picioarelor, indiferent de cauza (ischemie, fractura, edem, rani), testul poate fi amanat pana la ameliorarea durerii;
• rani deschise sau leziuni la nivelul membrelor inferioare - in prezenta ranilor deschise sau a leziunilor, este necesara prudenta la plasarea mansetelor tensiometrului pentru a evita iritarea sau lezarea suplimentara a zonei afectate.[2][3]

Interpretarea rezultatelor indicelui glezna-brat

Un indice glezna-brat normal se situeaza intre 1,0 si 1,4.[1]

Ce inseamna un indice glezna-brat scazut?

Un IGB de 0,9 sau mai mic indica prezenta bolii arteriale periferice (BAP). In acest caz, este recomandat sa programezi o consultatie la un specialist in medicina vasculara.[1][2]

In cazul in care ai simptome ale bolii arteriale periferice, dar indicele glezna-brat este doar usor scazut, medicul poate recomanda repetarea testului dupa efort fizic. O scadere semnificativa a IGB (20% sau mai mult) dupa exercitiu poate confirma diagnosticul de boala arteriala periferica.[1][2]

Ce inseamna un indice glezna-brat crescut?

Un indice IGB mai mare de 1,4 poate sugera rigiditatea vaselor de sange de la nivelul membrelor, care poate fi cauzata de varsta inaintata sau de diabet. Studiile au aratat ca persoanele cu un indice glezna-brat mai mare de 1,4 prezinta un risc de doua ori mai mare de deces cardiovascular.[1][2]

Este important de mentionat ca interpretarea indicelui glezna-brat trebuie facuta de catre un medic specialist, in contextul clinic al fiecarui pacient. 

Indicele glezna-brat este un test simplu, dar esential in evaluarea circulatiei sangelui in membrele inferioare. Este recomandat persoanelor cu factori de risc cardiovascular sau simptome ale bolii arteriale periferice. Detectarea timpurie a problemelor circulatorii poate preveni complicatiile grave, oferind pacientilor sansa unei vieti mai sanatoase. 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Surse: