Stomac: functii, rol, afectiuni asociate

Ce este stomacul?

Stomacul este un organ in forma de J, care digera alimentele. Acesta produce enzime (substante care creeaza reactii chimice) si acizi (sucuri digestive). Acest amestec de enzime si sucuri digestive descompune alimentele, astfel incat acestea sa poata ajunge in intestinul subtire. Stomacul face parte din tractul gastrointestinal, o parte esentiala a sistemului digestiv, alcatuit din:

• gura;
• esofag;
• stomac;
• intestin subtire;
• intestin gros;
• rect.

Functia stomacului

Scopul stomacului este de a digera alimentele si de a le trimite la intestinul subtire. Acesta are trei functii:

• stocarea temporara a alimentelor;
• amestecarea si descompunerea alimentelor;
• producerea enzimelor si altor celule specializate pentru a digera alimentele.

Traseul alimentelor in tractul gastrointestinal

Dupa ce sunt consumate, alimentele trec prin:

• gura: pe masura ce mesteci si inghiti, limba impinge alimentele spre gat. O mica bucata de tesut numita epiglota acopera traheea (epiglota previne sufocarea);
• esofag: cand alimentele ajung in esofag, sfincterul esofagian se relaxeaza pentru a lasa alimentele sa treaca spre stomac (sfincterul este un muschi in forma de inel, care se strange si slabeste);
• stomac: creeaza sucuri digestive si descompune alimentele. Stomacul retine alimentele pana cand acestea sunt gata sa fie preluate in intestinul subtire;
• intestin subtire: alimentele se amesteca cu sucurile digestive din intestin, ficat si pancreas. Peretii intestinului absorb nutrientii si apa din alimente, iar deseurile ajung in intestinul gros;
• intestin gros: transforma produsele reziduale in scaun, iar acesta ajunge in rect;
• rect: este portiunea inferioara a intestinului gros. Aici se stocheaza scaunul pana cand se produce o miscare intestinala.

Unde este situat stomacul?

Stomacul este asezat in partea superioara a abdomenului, in partea stanga a corpului. Partea superioara a stomacului se conecteaza la o supapa numita sfincter esofagian (un muschi la capatul esofagului). Partea de jos a stomacului se conecteaza la intestinul subtire. Dimensiunea stomacului variaza de la o persoana la alta. Stomacul se dilata atunci cand este plin si se micsoreaza atunci cand este gol. Din acest motiv, dimensiunea stomacului poate varia in functie de cat de recent si cat de mult ai mancat (1).

Partile anatomice ale stomacului

Partile anatomice ale stomacului sunt:

• cardia (oficiul cardiac): aceasta este intrarea in stomac din esofag. Permite trecerea bolului alimentar din esofag spre stomac si impiedica refluxul gastroesofagian.
• mica curbura: are aproximativ 15 cm, incepe din cardia cu o portiune verticala, urmeaza apoi un unghi (incizura gastrica) si devine orizontala (spre pilor).
• marea curbura: este convexa, are o lungime de 40 de cm si contureaza marginea stanga a stomacului.
• fundul stomacului: este plin de aer, inghitit in timpul deglutitiei.
• corp gastric: este partea cea mai mare a stomacului.
• pilorul: este partea de jos a stomacului, care include sfincterul piloric. Acest inel de țesut controlează când și cum conținutul stomacului se deplasează către intestinul subțire.

La exterior, stomacul este acoperit de o membrana seroasa, sub care se afla musculatura dispusa in 3 straturi. Dinspre exterior spre interior, dupa stratul muscular, se pot distinge 4 tunici:

• tunica seroasa: este reprezentata de peritoneul visceral care acopera stomacul aproape in intregime;
• tunica musculara: este formata din fibre musculare netede, dispuse in 3 straturi concentrice (stratul longitudinal, stratul circular, fibrele oblice);
• tunica submucoasa: este formata dintr-un tesut conjuctiv lax, vase de sange si limfatice si nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase. Rolul tunicii submucoase este de a captusi musculatura si a ajuta la alunecarea mucoasei;
• tunica mucoasa: captuseste toata suprafata endogastrica. Tunica mucoasa se continua cu mucoasa esofagului si la nivelul pilorului cu mucoasa duodenala (3). 

Afectiuni comune asociate cu stomacul

Ce sunt bolile gastrointestinale?

Bolile gastrointestinale afecteaza tractul gastrointestinal, de la gura pana la anus. Exista doua tipuri de afectiuni stomacale: functionale si structurale. 

Bolile gastrointestinale functionale

Bolile functionale sunt cele in care tractul gastrointestinal pare normal atunci cand este examinat, dar nu se misca in mod adecvat. Acestea sunt cele mai frecvente probleme care afecteaza tractul gastrointestinal (inclusiv colonul si rectul). Constipatia, sindromul colonului iritabil, greata, gazele, balonarea si diareea sunt exemple comune. Sunt multi factori care pot perturba tractul gastrointestinal si motilitatea, inclusiv:

• consumul unei diete sarace in fibre;
• sedentarism;
• schimbari in rutina zilnica;
• consumul unor cantitati mari de produse lactate;
• stres;
• hemoroizi;
• utilizarea excesiva a medicamentelor antidiareice (acestea slabesc miscarile musculare intestinale numite motilitate);
• administrarea de medicamente antiacide;
• administrarea unor medicamente precum antidepresive sau narcotice;
• sarcina.

Bolile gastrointestinale structurale

Bolile gastro-intestinale structurale sunt cele in care intestinul arata anormal la examinare si, de asemenea, nu functioneaza corect. Uneori, anomalia structurala trebuie sa fie indepartata chirurgical. Exemple comune de boli gastrointestinale structurale includ stricturile, stenoza, hemoroizii, boala diverticulara, polipii de colon, cancerul de colon si boala inflamatorie intestinala.

Cele mai frecvente boli gastrointestinale 

Medicii specializati in boli gastrointestinale se numesc gastroenterologi. Chirurgii care sunt specializati in boli gastrointestinale se numesc chirurgi colorectali (proctologi). Unele dintre cele mai frecvente afectiuni pe care le trateaza acestia includ:

Constipatia

Constipatia inseamna ca depui efort in timpul unei miscari intestinale. Poate provoca scaune mici si tari si, uneori, probleme anale, cum ar fi fisuri sau hemoroizi. Constipatia este uneori semnul ca ai o afectiune medicala mai grava. Poti trata constipatia prin:

• marirea cantitatii de fibre si apa din dieta;
• exercitii fizice in mod regulat si cresterea intensitatii exercitiilor;
• mergerea la baie ori de cate ori ai nevoie;
• administrarea de laxative.

Sindromul colonului iritabil

Sindromul colonului iritabil (numit si colon spastic, colon iritabil sau stomac nervos) este o afectiune functionala in care muschii intestinali se contracta mai mult sau mai putin frecvent decat in mod „normal”. Anumite alimente, medicamente si stresul emotional sunt cativa factori care pot declansa sindromul colonului iritabil. Simptomele afectiunii includ:

• dureri abdominale si crampe;
• exces de gaze;
• balonare;
• constipatie si/sau diaree.

Sindromul colonului iritabil se poate ameliora prin:

• evitarea excesului de cofeina;
• cresterea fibrelor in dieta;
• monitorizarea si evitarea alimentelor care declanseaza simptomele;
• minimizarea stresului;
• o buna hidratare pe parcursul zilei.

Hemoroizi

Hemoroizii sunt venele dilatate din canalul anal. Sunt cauzati de presiunea excesiva cronica din cauza efortului in timpul unei miscari intestinale, diaree persistenta sau sarcina. Exista doua tipuri de hemoroizi: interni si externi. Hemoroizii interni sunt vasele de sange din interiorul orificiului anal. Tratamentul include:

• imbunatatirea obiceiurilor intestinale: cum ar fi evitarea constipatiei, nefortarea in timpul scaunelor si permiterea miscarii intestinelor atunci cand este nevoie;
• folosirea de catre medic a unor benzi de ligatura;
• eliminarea chirurgicala: interventia chirurgicala este necesara doar pentru un numar mic de persoane cu hemoroizi foarte mari, durerosi si persistenti.

Hemoroizii externi sunt venele care se afla chiar sub piele, in exteriorul anusului. Uneori venele hemoroidale externe se sparg si se formeaza un cheag de sange sub piele. Tratamentul include indepartarea cheagului si a venei sub anestezie locala si/sau indepartarea hemoroizilor in sine.

Fisurile anale

Fisurile anale apar in mucoasa anusului. Cea mai frecventa cauza a unei fisuri anale este trecerea scaunelor foarte tari sau apoase. Fisura din mucoasa anala expune muschii subiacenti care controleaza trecerea scaunelor prin anus si iesirea din corp. Tratamentul initial pentru fisurile anale include medicamente pentru durere, fibre alimentare pentru a reduce aparitia scaunelor mari si voluminoase si bai de sezut (statul in cativa centimetri de apa calda). Daca aceste tratamente nu amelioreaza durerea, ar putea fi necesara o interventie chirurgicala pentru a repara fisura.

Abcesele perianale

Abcesele perianale pot aparea atunci cand micile glande anale care se deschid in interiorul anusului se blocheaza, iar bacteriile prezente intotdeauna in aceste glande provoaca o infectie. Atunci cand se dezvolta puroi, se formeaza un abces. Tratamentul include drenarea abcesului, de obicei sub anestezie locala.

Fistula anala

O fistula anala urmeaza adesea drenajului unui abces. Rareori se vindeca de la sine si, de obicei, au nevoie de o interventie chirurgicala pentru a drena abcesul si a „inchide” fistula.

Boala diverticulara

Diverticuloza presupune prezenta unor mici iesiri (diverticule) in peretele muscular al intestinului gros, care se formeaza in zonele slabite ale intestinului. Acestea apar de obicei in colonul sigmoid, zona de presiune ridicata din partea inferioara a intestinului gros. Boala diverticulara este foarte frecventa si apare la 10% dintre persoanele de peste 40 de ani si la 50% dintre persoanele de peste 60 de ani. Diverticuloza poate uneori sa evolueze/progreseze in diverticulita. Complicatiile includ infectie sau inflamatie la nivelul pungilor (diverticulita), care poate duce la sangerare si obstructie. Tratamentul diverticulitei include tratarea constipatiei si, uneori, antibiotice daca este foarte severa. Interventia chirurgicala este necesara in ultima instanta la cei care au complicatii semnificative pentru a indeparta segmentul bolnav implicat din colon.

Polipii si cancerul de colon

Cancerul colorectal este a doua cea mai frecventa forma de cancer. Din fericire, datorita progreselor inregistrate in domeniul depistarii precoce si al tratamentului, cancerul colorectal este una dintre cele mai curabile forme ale bolii. Prin utilizarea unei varietati de teste de screening, este posibil sa se previna, sa se detecteze si sa se trateze boala cu mult inainte de aparitia simptomelor. Aproape toate cancerele colorectale incep ca polipi de colon, excrescente benigne (necanceroase) in tesuturile care captusesc colonul si rectul. Cancerul se dezvolta atunci cand acesti polipi cresc, iar celulele anormale se dezvolta si incep sa invadeze tesuturile din jur. Indepartarea polipilor poate preveni aparitia cancerului colorectal. Aproape toti polipii precancerosi pot fi indepartati fara durere in timpul unei colonoscopii de screening. Daca nu este depistat in stadii incipiente, cancerul colorectal se poate raspandi in tot corpul. Un cancer mai avansat necesita tehnici chirurgicale mai complicate.

Cele mai multe cazuri de cancer colorectal sunt detectate intr-unul dintre cele patru moduri:

• prin depistarea persoanelor cu risc mediu de cancer colorectal incepand cu varsta de 45 de ani;
• prin depistarea persoanelor cu risc crescut de cancer colorectal (de exemplu, cele cu antecedente familiale sau personale de polipi sau cancer de colon);
• prin investigarea intestinului la pacientii cu simptome;
• o constatare intamplatoare la un control de rutina;

Depistarea precoce a cancerului colorectal este cea mai buna sansa de vindecare.

Colita

Exista mai multe tipuri de colita, care sunt afectiuni care provoaca o inflamatie a intestinului. Acestea includ:

• colita infectioasa;
• colita ulcerativa;
• boala Crohn;
• colita ischemica;
• colita de iradiere (dupa radioterapie).

Colita poate provoca diaree, sangerare rectala, crampe abdominale si urgenta (nevoia frecventa si imediata de a goli intestinele). Tratamentul depinde de diagnostic, care se face prin colonoscopie si biopsie.

Alte tipuri de boli gastrointestinale

Exista multe alte boli gastrointestinale: boala ulcerului peptic, gastrita, gastroenterita, boala celiaca, calculi biliari, incontinenta fecala, intoleranta la lactoza, boala Hirschsprung, aderentele abdominale, esofagul Barrett, apendicita, indigestie (dispepsie), pseudoobstructie intestinala, pancreatita, sindromul intestinului scurt, boala Whipple, sindromul Zollinger-Ellison, sindroame de malabsorbtie si hepatita (2).

Pot fi prevenite bolile gastrointestinale?

Multe dintre bolile intestinale pot fi prevenite sau reduse la minimum prin mentinerea unui stil de viata sanatos, practicarea unor bune obiceiuri intestinale si efectuarea unui screening pentru depistarea cancerului. O colonoscopie este recomandata pentru pacientii cu risc mediu la varsta de 45 de ani. In cazul antecedentelor familiale de cancer colorectal sau polipi, colonoscopia poate fi recomandata la o varsta mai mica. In caz de simptome de cancer colorectal, ar trebui sa te adresezi imediat medicului. Simptomele comune includ:

• o schimbare a obiceiurilor intestinale normale;
• sange pe sau in scaun;
• dureri abdominale sau gaze neobisnuite;
• senzatia ca intestinul nu s-a golit complet;
• pierdere inexplicabila in greutate;
• oboseala;
• anemie (numar scazut de sange).

Prevenirea bolilor stomacului poate fi realizata prin adoptarea unui stil de viata sanatos. Aceasta include o alimentatie echilibrata, bogata in fructe si legume, evitarea fumatului si a consumului excesiv de alcool, o hidratare adecvata, efectuarea de exercitii fizice pentru a stimula digestia, evitarea alimentelor grase, picante sau prajite care pot irita mucoasa stomacului, efectuarea de consulturi medicale regulate.

Efectul afectiunilor stomacale asupra calitatii vietii este semnificativ. Ele pot afecta capacitatea unei persoane de a manca, pot perturba somnul, pot afecta starea de spirit si nivelul general de confort. Pentru a gestiona aceste efecte secundare, poate fi util sa se discute cu un medic sau cu un dietetician despre modificarile dietetice care pot ajuta, si sa se utilizeze tehnici de gestionare a stresului.

Asadar, pentru a mentine sanatatea stomacului, se recomanda:

• adoptarea unei alimentatii echilibrate, bogate in fibre si cu un consum redus de alimente grase, picante si prajite;
• asigurarea unui consum adecvat de apa;
• practicarea regulata a exercitiilor fizice;
• asigurarea unui somn suficient si de calitate;
• gestionarea eficienta a stresului.

Disclaimer

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Articolul a fost realizat in baza informatiilor preluate din:

(1) Health, „What You Should Know About Your Stomach”: https://www.health.com/stomach-7644099

(2) Cleveland Clinic, „Gastrointestinal Diseases”: https://my.clevelandclinic.org/health/articles/7040-gastrointestinal-diseases

(3) Cleveland Clinic, „Stomach”: https://my.clevelandclinic.org/health/body/21758-stomach